Mica Unire din 24 Ianuarie 1859, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza

Pe 24 Ianuarie 1859, istoricii consemnează un punct de cotitură pentru ce avea să devină România modernă: unificare vechilor principate, sub cârmuirea lui Alexandru Ioan Cuza, domn al Moldovei și Țării Românești. Supranumită și „mica Unire”, aceasta apare într-un context cel puțin favorabil pentru neamul românesc. Încetarea ostilităților din Crimeea și semnarea Tratatului de la Paris, două evenimente de o importanță colosală în istoria europeană, au fost favorabile discuțiilor privind unirea vechilor principate românești.

Mica Unire nu s-a înfăptuit peste noapte. Deși contextul politic extern a fost unul propice,  a fost nevoie de consființirea Marilor Puteri spre a supune această idee votului popular. Astfel, în 1857 are loc divanul Ad-hoc, unde membrii au votat aproape în unanimitate pentru unirea Moldovei cu Țăra Românească.  

La scurt timp după referendum, în anul 1859, Convenția de la Paris va stabili câteva prevederi referitoare la unirea principatelor istorice, cea mai importantă dintre ele fiind suzeranitatea Imperiului Otoman. Totuși, statul nou constituit va rămâne sub protectoratul Marilor Puteri. În viziunea imperialistă, mica Unire n-ar fi vrut să fie decât o anexă a Tratatului de la Paris. Dar neamul românesc, dezbinat și înrobit vreme de atâtea veacuri, și-a făcut auzită vocea.

În data de 5-17 Ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza, fost ofițer de carieră în armata moldovenească, este numit domnitor al Moldovei. Câteva zile mai târziu, Cuza va fi numit și domnitor al Țării Românești, înfăptuindu-se asfel mica Unire.

Deși domnia lui Alexandru Ioan Cuza a fost una de scurtă durată (1859-1866), izvoarele istorice o consemnează ca fiind o perioadă de maximă dezvoltare pentru societatea românească. Se naște primul Parlament unic al României, dar și întâiul guvern unitar. Cuza este, de asemenea, părintele multor măsuri politice reformatoare precum: secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, reforma învâțământului, adoptarea și ratificarea primei Constituții românești și multe altele.
 

Mica Unire din 24 ianuarie 1859

Mica Unire din 24 ianuarie 1859 a marcat o schimbare majoră în istoria României, având la bază îmbinarea Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei. Acest eveniment poate fi considerat ca unul dintre cele mai importante momente din toată istoria noastră și de aceea merită o analiză amănunțită.

Ce este Mica Unire?

Mica Unire este un eveniment istoric ce a avut loc la 24 ianuarie 1859, când țările României de astăzi au fost unite într-un singur stat. A fost posibilă datorită luptelor și eforturilor depuse de cetățenii acestor țări, pentru a obține independența de Imperiul Otoman. Mica Unire a dus la crearea statului național român, cu o populație de aproximativ 13 milioane de oameni. Acesta era un pas important spre realizarea idealului multora dintre ei - unificarea tuturor părților României sub un singur guvern.

Istoria Micii Uniri

Istoria Micii Uniri este una dintre cele mai importante momente din istoria națională a României. În anul 1859, Țara Românească, Moldova și Transilvania au fost unite sub o singură conducere, menită să pună capăt dominatiei otomane în această regiune. Proclamarea Micii Uniri a avut loc la 24 ianuarie 1859, ceea ce marchează data de naștere a statului modern român. De-a lungul istoriei, acest eveniment a jucat un rol esențial în identitatea națională a românilor și a continuat să fie un moment de mare importanță pentru toate generațiile care au urmat.

Consecintele Micii Uniri

Micul deznodământ al Unirii Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza a avut un impact considerabil asupra istoriei şi culturii româneşti. În primul rând, a dus la unitatea naţională a poporului român şi la înfăptuirea idealului de stat al acestuia. De asemenea, a însemnat recunoaşterea identităţii noastre naţionale de către comunitatea internaţională.

Aceste schimbări au adus o serie de consecinţe pozitive pentru poporul român. În primul rând, s-a creat o stare generală de euforie şi entuziasm, care a stimulat activitatea intelectuală şi artistică. De exemplu, s-au înfiinţat multe institute şi universităţi, precum Academia Română.

Cele mai cunoscute personalitati ale Micii Uniri

Din momentul în care a fost semnată Mica Unire, la 24 ianuarie 1859, România a început să se consolideze ca naţiune. Această perioadă marchează un moment istoric important pentru ţara noastră, iar personalităţile care au jucat un rol cheie în eveniment sunt cunoscute şi apreciate în rândul populaţiei.

• Iată o scurtă prezentare a celor mai cunoscute personalitati ale Micii Uniri:

 

• Alexandru Ioan Cuza - domnitor al Moldovei şi Munteniei; autorul reformelor din perioada unirii;

 

• Mihail Kogalniceanu - om politic şi diplomat român; autor al proclamatiei de la Islaz; contribuitor la realizarea Micii Uniri;
• Ion Brătianu - politician liberal român; susţinător al modernizarii statului unitar român;

 

Implicatiile Micii Uniri in prezent

După 150 de ani de la proclamarea Micii Uniri, ea continuă să aibă un impact semnificativ și în prezent. Această unire a dus la crearea statului național român modern, cu o populație de aproximativ 20 de milioane de locuitori. De asemenea, a dus la formarea unei noi identități naționale și la înmulțirea resurselor culturale și economice ale României. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, perioada denumită "Epoca de Aur" a istoriei României, țara a experimentat o mare prosperitate economică, socială și culturală. De mai bine de un secol, Mica Unire este celebrată în fiecare an pe 24 ianuarie prin diferite evenimente și activități organizate.